EXPONÉNT, -Ă I. adj., s. m. f. reprezentant al unei idei, al unui curent, al unui stat etc. II. s. m. număr care, scris la dreapta și mai sus față de bază, indică puterea la care este ridicată o mărime matematică. (< germ. Exponent, engl. exponent, lat. exponens) Vezi definitia »

ACADEMIZÁNT, -Ă adj. În manieră academică. [Etim. incertă]. Vezi definitia »

EUFORIZÁNT, -Ă, euforizanți, -te, adj. Care produce euforie. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorisant. Vezi definitia »

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie). Vezi definitia »

PRESENTIMÉNT s. n. sentiment vag în legătură cu ceea ce va veni; presimțire. (< fr. pressentiment) Vezi definitia »