PLICTISEÁLĂ, plictiseli, s. f. 1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresiune morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis. 2. Enervare, necaz, supărare. – Plictisi + suf. -eală. Vezi definitia »

DIBUIÁLĂ, dibuieli, s. f. Dibuire. ♦ Fig. Lucrare de începător, care reflectă lipsa de experiență, căutările (încă neizbutite ale) cuiva. – Dibui + suf. -eală. Vezi definitia »

cotárcă, cotắrci, s.f. (reg.) 1. coșar pentru porumb; coșarcă, hambar, pătul, porumbar. 2. coș de nuiele, colariță. 3. (înv.) holeră. Vezi definitia »

COHÓRTĂ, cohorte, s. f.(La romani) Unitate de infanterie egală cu a zecea parte dintr-o legiune. ♦ Fig. Mulțime, ceată. – Din lat. cohors, -tis. Vezi definitia »

strenúiță s.f. (reg.) caș dulce cu zer. Vezi definitia »