Definita cuvantului intercurent
INTERCURÉNT, -Ă adj. Care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, unui fenomen. [< fr. intercurrent, cf. lat. inter – între, currens – curgător].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu intercurent
CONTRAARGUMÉNT, contraargumente, s. n. Argument care se opune altuia. – Din fr. contre-argument. Vezi definitia »
Accident acut, paroxistic de toxemie gravidică. Vezi definitia »
NECROZÁNT, -Ă adj. (Rar) Care provoacă necroza. [Cf. fr. nécrosant]. Vezi definitia »
RECITÁNT, -Ă I. adj. (despre voci, instrumente) care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. II. s. m. solist care, într-un oratoriu sau într-o cantată, cântă recitative. (< fr. récitant) Vezi definitia »
gint (gínturi), s. n. – (Înv.) Rasă, neam, națiune. – Mr. g’intă. Lat. gens (Pușcariu 722; Candrea-Dens., 747; REW 3735; DAR), cf. it., sp. gente, fr. gent. Este dublet al lui gintă, s. f. (rasă), latinism din sec. XIX, astăzi puțin folosit. Vezi definitia »