FARMACEÚTIC, -Ă adj. Referitor la farmacie. ◊ Chimie farmaceutică = știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor. [Pron. -ce-u-. / < fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus]. Vezi definitia »

ATEMÁTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) în care sufixul sau desinența se adaugă direct la rădăcină. (< fr. athématique) Vezi definitia »

APOÉTIC, -Ă adj. lipsit de poezie. (< a- + poetic) Vezi definitia »

ARMÓNIC, -Ă adj. Armonios. // s.f.pl. Sunete accesorii a căror frecvență reprezintă un multiplu al numărului de vibrații pe secundă ale sunetului fundamental. [Cf. it. armonico, fr. harmonique, lat. harmonicus]. Vezi definitia »

ORNITOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la ornitologie, de ornitologie. [< fr. ornithologique]. Vezi definitia »