Definita cuvantului izocronism
IZOCRONÍSM s.n. Însușirea de a fi izocron. ♦ Proprietate a unor fenomene periodice de a se repeta în mod identic după o perioadă anumită de timp. ♦ Stare a două celule nervoase sau musculare având aceeași cronaxie. [Var. isocronism s.n. / cf. fr. isochronisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu izocronism
arhaism Vezi definitia »
GAMACÍSM s. n. pronunțare alterată a consoanelor g și k. (< fr. gammacisme) Vezi definitia »
MORFOLOGÍSM s. n. curent de gândire în filozofie și știință, ca o reacție împotriva evolutismului sociocultural, care se întemeiază pe ideea studierii „morfologice” a culturii; istoricism. (< morfologie + -ism) Vezi definitia »
EUSTATÍSM s.n. Variație a nivelului general al oceanelor, de natură climatică sau tectonică. [Pron. e-us-. / < fr. eustatisme]. Vezi definitia »
PANSEXUALÍSM s. n. concepție de sorginte freudiană care exagerează rolul instinctului sexual în viața psihică. (< fr. pansexualisme) Vezi definitia »