SULFÚRĂ, sulfuri, s. f. Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ◊ Sulfură de carbon = combinație de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor și toxic, cu miros neplăcut, folosită în industrie și în agricultură. – Din fr. sulfure. Vezi definitia »

STEATOLÍZĂ s. f. proces de dizolvare a grăsimilor în timpul digestiei intestinale. (< fr. stéatolyse) Vezi definitia »

ADÂNCĂTÚRĂ s. f. v. adâncitură. Vezi definitia »

BALALÁICĂ s. f. vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanță triunghiulară, cu trei coarde ciupite. (< rus. balalaika) Vezi definitia »

VOCALÍZĂ s.f. Exercițiu de canto constând în executarea unei serii de note pe anumite vocale fără articularea cuvintelor. ♦ Piesă vocală cântată fără cuvinte, de obicei pe vocala a. [Cf. fr. vocalise, it. vocalizzo]. Vezi definitia »