DISFAGÍE s. f. dificultate în deglutiție. (< fr. dysphagie) Vezi definitia »

PROGRÉSIE s. f. 1. (mat.) șir finit de numere care derivă, după o anumită regulă, unul din celălalt. ♦ ~ aritmetică = progresie în care fiecare termen este rezultatul adunării termenului precedent cu o numită rație; ~ geometrică = progresie în care fiecare termen este rezultatul înmulțirii termenului precedent cu un număr constant, numit rație. 2. (muz.) secvență (3). (< fr. progression, lat. progressio) Vezi definitia »

AGROMETEOROLOGÍE s.f. Disciplină care studiază rolul condițiilor meteorologice în dezvoltarea plantelor de cultură. [Gen. -iei. / cf. fr. agrométeorologie, germ. Agrometeorologie]. Vezi definitia »

HIPERINVOLÚȚIE s. f. (med.) întoarcere rapidă la mai puțin decât talia normală a unui organ care a avut temporar dimensiuni mari. (< engl. hyperinvolution) Vezi definitia »

URETEROCISTOSTOMÍE s. f. crearea operatorie a unei anastomoze între ureter și vezică. (< fr. urétérocystostomie) Vezi definitia »