Definita cuvantului landou
LANDÓU s.n. 1. Trăsură de lux cu două banchete așezate față în față, al cărei acoperiș, format din două bucăți, se ridică și se lasă după voie. 2. Cărucior de copil, mare și închis. [Var. landau s.n. / < fr. landau, cf. germ. Landauer < Landau – oraș în Germania].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu landou
ERÓU, eroi, s. m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. ◊ Erou al Muncii (Socialiste) = cea mai înaltă distincție în Republica Socialistă România; persoană care a primit această distincție. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare. ♦ Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite. – Din fr. héros, lat. heros. Vezi definitia »
POTÓU, potouri, s. n. Punct de plecare și de sosire la alergările de cai sau p. gener., la alte curse sportive. – Din fr. poteau. Vezi definitia »
BIZÓU s. n. margine tăiată oblic (la oglinzi, pietre prețioase etc.). (< fr. biseau) Vezi definitia »
MACRÓU s. n. pește de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre. ◊ conservă din carnea acestui pește. (< fr. maquereau) Vezi definitia »
fițióu s.n. (înv.) păr cârlionțat crescut pe lângă urechi. Vezi definitia »