EUSTATÍSM s.n. Variație a nivelului general al oceanelor, de natură climatică sau tectonică. [Pron. e-us-. / < fr. eustatisme]. Vezi definitia »

KEYNESÍSM s.n. Doctrină economică burgheză modernă care limitează procesul reproducției la sferele circulației și consumului și, susținând că venitul național și gradul de utilizare a forței de muncă ar depinde de nivelul cheltuielilor, rolul hotărâtor în creșterea venitului național revenind consumului, consideră că statul capitalist, prin politica sa fiscală, de credit etc. și prin combaterea înclinației spre consum, ar putea preveni crizele economice. [Pr. (eng.): chein-zísm, (fr.): chei-ne-zísm] (după fr. keynésianisme) [def. MDN] Vezi definitia »

CĂLINESCIANÍSM s. n. atitudine creatoare deschisă față de fenomenul cultural-estetic, având drept coordonate conturarea unei viziuni dinamice, constructive, în concordanță cu clasicitatea spiritului nostru latin, aparținând lui G. Călinescu. (< călinescian + -ism) Vezi definitia »

AEROMODELÍSM s. n. 1. tehnica construirii de aeromodele. 2. activitate sportivă pentru construcția și lansarea aeromodelelor. (< fr. aéromodélisme) Vezi definitia »

COMENSUALÍSM s. n. (biol.) formă de conviețuire cvasipermanentă între două organisme care folosesc ca hrană aceleași materii nutritive. (după fr. commensalisme) Vezi definitia »