OBLÁȚIE s. f. jertfă adusă unei divinități; ofrandă. (< fr. oblation, lat. oblatio) Vezi definitia »

CHERATOREXÍE s. f. ruptură a corneei. (< fr. kératorrhexie) Vezi definitia »

AGROGEOLOGÍE s. f. pedologie¹. (< fr. agrogéologie) Vezi definitia »

PALUDOLOGÍE s. f. (Med.) Malariologie. – Din fr. paludologie. Vezi definitia »

INFÉCȚIE, infecții, s. f. 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc. 2. Miros urât, duhoare, putoare, miasmă. ♦ Fig. Contagiune morală. [Var.: infecțiúne s. f.] – Din fr. infection. Vezi definitia »