Definita cuvantului șezut
ȘEZÚT, (II) șezuturi, s. n. I. Faptul de a ședea; ședere. II. 1. Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în timpul șederii; dos, fund. ♦ P. restr. Anus. 2. (Înv.) Locuință, domiciliu. – V. ședea.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șezut
GURÚT s. n. (Reg.) Pastă alimentară făcută din făină de hrișcă și de grâu, cu adaos de brânză, lapte și ouă. – Et. nec. Vezi definitia »
futut,- ă, futuți, -te adj. (obs.) 1. (d. oameni) care a avut un contact sexual. 2. (d. lucruri) stricat, defect. 3. (d. oameni) băut; nenorocit, distrus. 4. (tox.) aflat sub influența unei supradoze de substanțe narcotice; năuc, drogat. Vezi definitia »
brut (-turi), s. n. – Pîine neagră. Sl. brotŭ, de la v. germ. brot (› germ. Brot), cf. Cihac, II, 29. Cuvînt înv., puțin folosit. – Der., de uz curent: brutar, s. m. (persoană care face sau vinde pîine); brutăreasă, s. f. (femeie care face sau vinde pîine; soția brutarului); brutăresc, adj. (de brutari); brutărească, s. f. (dans tipic); brutărie, s. f. (clădire unde se face sau se vinde pîinea). Vezi definitia »
NUT s.n. 1. Canelură. 2. Uluc, șanț făcut într-o piesă de lemn. [< germ. Nut]. Vezi definitia »
șut2, șúturi, s.n. (reg.) 1. menghină. 2. scaun folosit de dulgheri pentru a ciopli lemnul cu ajutorul cuțitoaiei. Vezi definitia »