POLISEMÍE s. f. calitate a unui cuvânt de a avea mai multe semnificații; polisemantism. (< fr. polysémie) Vezi definitia »

ANTINOMÍE, antinomii, s. f. Contradicție categorică între două teze care se exclud reciproc și care pot fi demonstrate la fel de concludent pe cale logică, atunci când nu se ține seamă de realitatea obiectivă. – Fr. antinomie (lat. lit. antinomia). Vezi definitia »

HETEROCROMÍE s. f. 1. anomalie congenitală caracterizată prin colorarea diferită a irisurilor. 2. colorație diferită a unor organe vegetale (unicolore). (< fr. hétérochromie) Vezi definitia »

TENORAFÍE s.f. (Med.) Sutură a tendoanelor. [Gen. -iei. / < fr. ténorraphie, cf. gr. tenon – tendon, raphe – sutură]. Vezi definitia »

POSTCALCULÁȚIE s. f. calculare a prețului de cost efectiv după terminarea fabricării produsului; postcalcul. (< fr. postcalculation) Vezi definitia »