RECTORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie rectală; proctoragie. [Gen. -iei. / < fr. rectorragie, cf. lat. rectum – rect, gr. rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »

córcie (-ii), s. f. – 1. Grătar, grilă, leasă. – 2. Targă. – 3. Culisă, plan înclinat pentru a descărca butoaie sau a le coborî în pivniță. Sl. kruči (Miklosich, Slaw. Elem., 27), cf. mag. korcsolya „plan înclinat” (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 121), rut. korčuhy „sanie.” Vezi definitia »

ALCHIMÍE s.f. Știință ocultă apărută în Egiptul antic și răspândită în evul mediu, care urmărea găsirea „elixirului vieții” pentru a obține tinerețea veșnică și a „pietrei filozofale” miraculoase cu care să prefacă toate metalele în aur. [Gen. -iei. / cf. fr. alchimie, it. alchimia < lat. med. alchemia, ar. al-kimiya]. Vezi definitia »

CLINOTERAPÍE s.f. Tratament al bolilor prin repaus la pat. [Gen. -iei. / < fr. clinothérapie, cf. gr. kline – pat, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

ergonomie pedagogica Vezi definitia »