MAGNETOHIDRODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la magnetohidrodinamică. ♦ generator ~ = generator electric care transformă direct în energie electrică energia termică a unui fluid fierbinte ionizat, supus acțiunii unui câmp magnetic. II. s. f. ramură a fizicii care studiază comportarea fluidelor ce devin conductori sau a plasmei în prezența unui câmp magnetic; magnetodinamică. (< fr. magnétohydrodynamique) Vezi definitia »

CLÉRIC s.m. Om al bisericii, membru al clerului, preot; călugăr. [Cf. germ. Kleriker, lat. clericus]. Vezi definitia »

AMÍC, -Ă s.m. și f. Prieten. [< it. amico, lat. amicus]. Vezi definitia »

CHIMIOTERÁPIC, -Ă adj., s. n. (substanță de sinteză chimică) cu acțiune bacteriostatică. (< fr. chimiothérapique) Vezi definitia »

RETÓRIC, -Ă I. adj. care aparține retoricii; de retor. ◊ (peior.; despre stil) afectat, emfatic. II. s. f. 1. arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ♦ figură (de) ~ă = formă de exprimare, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și vigoare. 2. (peior.) declarație emfatică; afectare (< fr. rhétorique, lat. rhetorica, gr. rhetorike) Vezi definitia »