CÂRCIUMĂRÍ, cârciumăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă; p. gener. a face negoț ilicit, nepermis cu ceva. – Din cârciumar. Vezi definitia »

mânănțălúșuri s.n. pl. (reg.) mărunțișuri. Vezi definitia »

(1)indexuri, s.n., (2) indecși, s.m. 1. S.n. Listă alfabetică sau de materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conținute în ea, cu indicarea paginilor (și a volumelor) unde se găsesc: indice (5).Index bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprinzând lista principalelor scrieri privitoare la problemă, însoțită uneori de adnotări asupra conținutului lor. Expr. A pune la index = a)a terece o carte în lista cărților interzise; b)fig. (fam.) a socoti, a tratape cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios. 2. S.m. Degetul arătător. – Din lat. fr. index. Vezi definitia »

CANTABRI (‹ fr., lat.) s. m. pl. Veche populație din Pen. Iberică, așezată la izvoarele Ebrului și supusă de romani în anul 25 î. Hr. Vezi definitia »

ÉGĂRI s. m. pl. colanți până la glezne. (< engl. jaeger) Vezi definitia »