DISCONDROPLAZÍE s. f. tulburare a creșterii constând dintr-o osificare întârziată a cartilajelor. (< fr. dyschodroplasie) Vezi definitia »

METALOCROMÍE s. f. tehnică a colorării suprafețelor metalice. (< fr. métallochromie) Vezi definitia »

ANESTEZIOLOGÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă cu anestezia. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. anesthésiologie. Vezi definitia »

EXOFORÍE s. f. tendință de deviație a ochiului în afară; strabism divergent. (< fr. exophorie) Vezi definitia »

LEUCOPENÍE s.f. Boală caracterizată prin scăderea anormală a numărului leucocitelor din sânge. [Gen. -iei. / < fr. leucopénie, cf. gr. leukos – alb, penia – sărăcie]. Vezi definitia »