ULCERÁȚIE s.f. Formare a unui ulcer; rană ulceroasă; ulcerare. [Gen. -iei, var. ulcerațiune s.f. / < fr. ulcération, lat. ulceratio]. Vezi definitia »

MIXOTERÍE s. f. figură din artele plastice, combinație între om și animal. (< fr. mixothérie) Vezi definitia »

RESPIRÁȚIE s.f. Proces constând în schimburi de gaze între țesuturile vii ale plantelor și animalelor și mediul înconjurător; răsuflare. ◊ Respirație artificială = mișcare mecanică executată asupra unui înecat, a unui asfixiat etc. pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale; operă (sau lucrare) de largă respirație = operă (sau lucrare) de mare amploare. ♦ Aerul respirat; suflare. [Gen. -iei, var. respirațiune s.f. / cf. fr. respiration, lat. respiratio]. Vezi definitia »

uităcíe s.f. (reg.) starea uitucului. Vezi definitia »

OXIDÁȚIE, oxidații, s. f. Oxidare. – Din fr. oxydation. Vezi definitia »