PALEOPATOLOGÍE s. f. Ramură a patologiei care studiază bolile viețuitoarelor fosile. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléopathologie. Vezi definitia »

nemeșoáie, nemeșoáie, s.f. (înv.) nemeșoaică (v.). Vezi definitia »

NEURONOFAGÍE s. f. proces de fagocitare a celulelor nervoase alterate de către celulele nevrogliei din jur. (< fr. neuronophagie) Vezi definitia »

HIDROMETALURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu extragerea metalelor din minereuri cu ajutorul soluțiilor apoase. [Gen. -iei. / cf. fr. hydrométallurgie]. Vezi definitia »

PRAXIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază structura generală a acțiunilor umane și condițiile eficacității acestora. [Pron. -xi-o-, gen. -iei. / < fr. praxiologie, cf. gr. praxis – acțiune, logos – știință]. Vezi definitia »