GHERÍSM s. n. concepție a lui C. Dobrogeanu-Gherea, care a susținut în teoretizările sale condiționarea socială a artei și efectul ei social, anticipând și conceptul de „critică creatoare”. (< Gherea + -ism) Vezi definitia »

AUTOHTONÍSM s.n. Caracter autohton; autohtonie; autohtonitate. [< fr. autochtonisme]. Vezi definitia »

DAOÍSM s. n. elem. taoism. Vezi definitia »

GEOMORFÍSM s.n. Configurație, formă a Pământului sau a unei suprafețe terestre. [Pron. ge-o-. / cf. fr. géomorphisme]. Vezi definitia »

CANIBALISM (‹ canibal) s. n. 1. Devorare, de către unele animale, a indivizilor din propria specie (de ex. femelele mame, mai ales scroafele, își devorează puii după fătare sau unele păsări ciugulesc țesuturile vii ale altor păsări). C. se manifestă numai în anumite perioade ale vieții (c. temporar: la feline cînd masculii sînt mai mulți decît femelele le mănîncă puii pentru a le forța să reintre în călduri) sau este o trăsătură specifică de comportament (c. permanent: la călugăriță). 2. Consumarea cărnii de om de către popoarele primitive, determinată de insuficiența resurselor alimentare sau de credințe religioase; antropofagism. 3. Cruzime, ferocitate. Vezi definitia »