PERSONALÍSM s. n. 1. atitudine a celui care ia în considerație numai interesele și punctele de vedere personale; subiectivism. 2. curent în filozofia contemporană, cu o tendință pronunțat fideistă, care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității și subordonate lui Dumnezeu. ♦ ~ energetic = variantă a filozofiei personaliste, creată între cele două războaie mondiale de C. Rădulescu-Motru, cu elemente preluate din teoriile energetiste. (< fr. personnalisme) Vezi definitia »

MARXÍSM-LENINÍSM s. n. Învățătura lui K. Marx și F. Engels, dezvoltată de V.I. Lenin în noile condiții istorice. – Din rus. marksizm-leninizm. Vezi definitia »

METABOLÍSM s.n. Totalitatea proceselor nutritive de asimilație și dezasimilație care se produc în organism. ◊ Metabolism bazal = cantitatea de căldură, exprimată în calorii, care se produce pe un metru pătrat la suprafața corpului unui individ într-o oră. [< fr. métabolisme, cf. gr. metabole – schimbare]. Vezi definitia »

POLITONALÍSM s. n. Combinație simultană de elemente melodice care aparțin unor tonalități diferite; politonalitate. – Din fr. polytonalisme. Vezi definitia »

CREAȚIONÍSM s.n. Concepție teologică potrivit căreia lumea ar fi fost creată de către divinitate. [< fr. créationisme]. Vezi definitia »