PROZELÍT, -Ă s.m. și f. Cel convertit de curând la o religie, la o doctrină etc.; adept nou și înflăcărat. [< fr. prosélyte, cf. lat. proselytus, gr. proselytos]. Vezi definitia »

FĂȚUÍT², -Ă, fățuiți, -te, adj. (Despre obiecte) Cu suprafața netezită, lustruită, cu aspect frumos; (despre suprafața unei construcții) cu tencuiala netezită. – V. fățui. Vezi definitia »

TEORISÍT adj. v. teorisi. [Sinonime] Vezi definitia »

vinărít s.n. (înv.) 1. bir pe vin, pe podgorii, vinărici. 2. viticultură. Vezi definitia »

BONCĂLUÍT s. n. Faptul de a boncălui; răget, strigăt specific scos de cerbi și de alte erbivore în perioada de rut. ♦ Fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. – V. boncălui. Vezi definitia »