Definita cuvantului motrice
MOTRÍCE adj. invar. Care pune în mișcare; motor. ◊ Forță motrice = forță care produce o mișcare. [Var. motric, -ă adj. / < fr. motrice].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu motrice
DEZÍCE vb. III. tr. A nega, a retrage, a retracta (ceva). ♦ refl. A-și retrage cuvântul, a se dezminți. [P.i. dezíc, var. deszice vb. III. / < de- + zice, cf. fr. dédire]. Vezi definitia »
RECOÁCE, recóc, vb. III. Tranz. A trata termic un material în stare solidă prin încălzirea până la o anumită termperatură, urmată de o răcire (înceată), în scopul de a-i îmbunătăți proprietățile fizico-chimice, mecanice, tehnologice etc.; a efectua operația de recoacere. – Re1- + coace. Vezi definitia »
SAGÁCE, sagaci, -ce, adj. (Livr.) Care pricepe ușor și repede ceva; perspicace, ager, pătrunzător. – Din fr. sagace. Vezi definitia »
TRANSDÚCE vb. tr. a transforma o mărime fizică în alta (o forță într-o tensiune electrică, energia electrică în cea sonoră). (< engl. transduce) Vezi definitia »
pîntéce (pîntece), s. n. – Abdomen, burtă. – Var. pîntec, pîntic(e). Mr. pîntic(ă), pîntițe, megl. pǫntiți. Lat. pantĭcem (Diez, I, 302; Pușcariu 1321; Candrea-Dens., 1392; REW 6207), cf. it. pancia (calabr. pántici), prov. pansa, fr. panse, cat. panxa, sp. panza, port. pança, alb. plëndes (Philippide, II, 650). Uz general, rar în Munt. (ALR, I, 42). – Der. pîntecare (var. pîntecăr(a)ie), s. f. (diaree); pîntecos (mr. pînticos), adj. (cu burta mare), poate direct din lat. pantĭcōsus (Pușcariu 1322; Candrea-Dens., 1393). Cf. spinteca. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z