Definita cuvantului neglijență
NEGLIJÉNȚĂ s.f. Nepăsare, delăsare; neîngrijire. ♦ Lipsă de grijă, de preocupare; greșeală ușoară cauzată de o lipsă de atenție. ♦ (Jur.) Formă a culpei constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecințele păgubitoare ale faptelor sale. [Cf. fr. négligence, lat. negligentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu neglijență
SPONGÍTĂ, spongite, s. f. Piatră plină de porozități care imită buretele. – Din fr. spongite. Vezi definitia »
perpétă (-te), s. f. – (Trans.) Partea din față a fotei. – Origine necunoscută. Poate fi legat de sb. peti „a întinde, a lungi”, în forma *prepeti; pentru semantism, cf. pestelcă „șorț” din sl. preštilati „a întinde”. După Buescu, R. Études roum., III, 166-7, din lat. praepetem, cuvÎnt din limba prezicătorilor care însemna „a zbura pe dinainte” și pe care autorul îl glosează „care se poartă pe dinainte”. Vezi definitia »
boáscă s. f. – Drojdie, depunere. Sb. voska „ceară” (DAR). Cf. boștină. Vezi definitia »
RẤCĂ s. f. (Fam.) Ceartă, sfadă. ◊ Expr. A căuta (cuiva) râcă = a căuta (cuiva) ceartă, pricină. A se pune râcă (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva) luându-se la ceartă. A purta (cuiva) râcă = a dușmăni pe cineva. – Din râcăi (înv. „a răcni” < sl.) (derivat regresiv). Vezi definitia »
MONONUCLEÓZĂ s. f. boală caracterizată prin creșterea numărului mononuclearelor din sânge. (< fr. mononucléose) Vezi definitia »