PROTOCÓL s.n. 1. Regulă de ceremonial folosită la anumite acte cu caracter solemn sau în relațiile diplomatice. ♦ Serviciu pe lângă instituții superioare, însărcinat cu luarea măsurilor privitoare la ceremonial. 2. Act suplimentar al unui tratat prin care se stabilește modul de aderare la un acord preexistent, sunt formulate anumite rezerve sau interpretări, se stipulează prelungirea ori modul de aplicare a unui acord existent etc. ♦ Document, proces-verbal, dezbatere în cadrul unei conferințe internaționale, al unei dezbateri, al unor tratative. ♦ Document în care se consemnează schimbul sau depunerea instrumentelor de ratificare. ♦ Document, act diplomatic care cuprinde consemnarea unor hotărâri sau a unei înțelegeri privind mai multe state. [Pl. -oale, -oluri. / < fr. protocole, cf. lat. protocollum, gr. protokollon]. Vezi definitia »

BENZONAFTÓL, benzonaftoli, s. m. Benzoat de naftol, folosit ca medicament antibiotic în infecțiile intestinale. – Din fr. benzonaphtol. Vezi definitia »

GAIACÓL s. n. extract din rășina de gaiac. (< fr. gaïacol) Vezi definitia »

MIRÁCOL, miracole, s. n. Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Var.: (înv.) mirácul s. n.] – Din lat. miraculum, it. miracolo, fr. miracle. Vezi definitia »

DIAMINOFENÓL s.n. (Chim.) Derivat al pirogalolului, al cărui clorhidrat este folosit ca revelator în fotografie. [Pron. di-a-. / < fr. diaminophénol]. Vezi definitia »