CONCENTRÁȚIE s.f. Grad de saturare, de densitate al unui corp; raportul care se stabilește între cantitatea de substanță dizolvată și cantitatea de solvent sau de soluție obținută. [Gen. -iei, var. concentrațiune s.f. / cf. fr. concentration, it. concentrazione]. Vezi definitia »

TRISTIMANÍE s.f. Tristețe patologică. [Gen. -iei. / < fr. tristimanie]. Vezi definitia »

SELENOLOGÍE s. f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. – Din fr. sélénologie. Vezi definitia »

PEDIOMETRÍE s.f. Măsurarea sugarilor; determinarea înălțimii și a greutății copiilor mici. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. pédiométrie]. Vezi definitia »

ANTROPOFILÍE s. f. preferință a unor insecte de a înțepa omul. (< fr. anthropophilie) Vezi definitia »