strámă (-me), s. f. – Destrămătură. Lat. trama, prin intermediul unui der. extramāre (Tiktin), cf. logud. istramare „a destrăma”; stramă ar fi deci un deverbal de la a *străma, cf. destrăma. – Der. strămătură, s. f. (destrămătură; lînă vopsită). Vezi definitia »

EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă (Euglena viridis). [Pr.: e-u-] – Din fr. euglène. Vezi definitia »

dinamită, dinamite s. f. 1. băutură spirtoasă foarte tare. 2. (tox.) hașiș de bună calitate. Vezi definitia »

brânză, s. f. sg. (obs. peior.) secreție sedimentată a organelor genitale nespălate. Vezi definitia »

plemníță, plemníțe, s.f. (reg.) scoabă bătută în ușorul ușii, în care intră zăvorul. Vezi definitia »