CEAPRAZÁR, ceaprazari, s. m. Fabricant sau negustor de ceaprazuri (1) sau, p. ext. de chipie și de alte obiecte de uniformă (militară). – Ceapraz + suf. -ar. Vezi definitia »

pătár, pătáre, s.n. (reg.) cuvertură pentru pat. Vezi definitia »

coșmár (coșmáruri), s. n. – Vis urît. Fr. cauchemar. Vezi definitia »

CORCIOGÁR s. m. v. cârciogar. Vezi definitia »

PRIMÁR, -Ă adj. De la început, originar; (p. ext.) prim, principal, de primul grad. ♦ (Geol.) Eră primară (și s.n.) = paleozoic; terenuri primare = terenuri formate în era primară. ♦ primordial, de bază. ♦ Simplist. [< fr. primaire, cf. lat. primarius, it. primario]. Vezi definitia »