DEPOLARIZATÓR s. m. substanță care se introduce într-un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizant. (< fr. dépolarisateur) Vezi definitia »

PĂGUBITÓR, -OÁRE, păgubitori, -oare, adj. Care aduce sau provoacă o pagubă sau un prejudiciu; stricător, dăunător. Păgubi + suf. -tor. Vezi definitia »

STOLIȘÓR, stolișoare, s. n. Diminutiv al lui stol. – Stol + suf. -ișor. Vezi definitia »

BRIZÓR s. n. cilindru cu garnitură de sârmă de ferăstrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, servind pentru destrămarea ghemotoacelor. (< fr. briseur) Vezi definitia »

SUBINSPÉCTOR s.m. Ajutor de inspector. [< sub- + inspector, după fr. sous-inspecteur]. Vezi definitia »