TÚBĂ s. f. 1. instrument muzical de suflat din alamă, cu registrul cel mai grav din orchestra simfonică, constând dintr-un tub conic răsucit, terminat cu un pavilion foarte larg și prevăzut cu un mecanism de ventile sau pistoane. 2. (anat.) formațiune canaliculară. (< fr., it., lat. tuba) Vezi definitia »

LUȚÉRNĂ, s. f. v. lucernă. Vezi definitia »

ALÉZĂ s. f. bucată de pânză care se așterne peste cearșaf sub un bolnav sau copil mic. (< fr. alèse) Vezi definitia »

SMULTÚRĂ, s. f. (Reg.) Lână smulsă de pe oile moarte; penele smulse de pe păsări. – Din smult (part. lui smulge) + suf. -ură. Vezi definitia »

TELEREVÍSTĂ s. f. revistă (3) transmisă la televiziune. (< tele² + revistă) Vezi definitia »