SINCROFAZOTRÓN s. n. accelerator ciclic de particule, mai puternic decât ciclotronul, al cărui principiu de funcționare îmbină elemente ale sincrotronului și fazotronului. (< fr. synchrophasotron) Vezi definitia »

TERMIÓN, termioni, s. m. (Fiz.) Ion emis de un corp aflat la temperatură (foarte) înaltă. [Pr.: -mi-on] – Din engl. thermion. Vezi definitia »

DACRÓN s. n. Fibră sintetică de proveniență americană. – Cuv. engl. Vezi definitia »

AFÓN, -Ă, afoni, -e, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care suferă de afonie. ♦ (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. 2. (Lingv.; la f.) (Consoană) surdă. – Din fr. aphone. Vezi definitia »

RADIOTELEFÓN, radiotelefoane, s. n. Aparat portabil de emisiune-recepție, folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphone. Vezi definitia »