jeguiáță s.f. (reg.) jeg, murdărie. Vezi definitia »

ORÉȘNIȚĂ, oreșnițe, s. f. Plantă erbacee agățătoare, meliferă, cu frunzele terminate printr-un cârcel ramificat, cu florile purpurii, plăcut mirositoare și cu un tubercul comestibil (Lathyrus tuberosus). – Et. nec. Cf. bg., scr. orešak. Vezi definitia »

TULPIOÁRĂ, tulpioare, s. f. Tulpiniță. – Din tulpină + suf. -ioară. Vezi definitia »

críjmă (críjme), s. f. – Bucată de pînză în care se înfășoară copilul imediat după botez. – Var. crișmă. Sl. križma, din ngr. χρĩσμα „mir”. Vezi definitia »

BÚGLĂ s. f. trompetă din piele care emite un sunet mai moale și mai plăcut decât cel emis de corn. ◊ (pl.) nume generic dat instrumentelor de suflat de alamă din familia trompetei. (< fr., engl. bugle) Vezi definitia »