ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. (Rar) Secție a unei fabrici sau a unui atelier unde se ascut obiecte tăioase. – Din ascuțitor + suf. -ie. Vezi definitia »

anoxemíe (a-no- / an-o-) s. f., art. anoxemía, g.-d. anoxemíi, art. anoxemíei Vezi definitia »

prolificáție s.f. (înv.) încolțire; înmulțire a unei plante. Vezi definitia »

GRATIFICÁȚIE s.f. Răsplată bănească care se acordă peste salariu sau retribuție. [Gen. -iei, var. gratificațiune s.f. / cf. it. gratificazione, fr. gratification, germ. Gratifikation]. Vezi definitia »

EDULCORÁȚIE s.f. Edulcorare. [< fr. édulcoration]. Vezi definitia »