CORÉCȚIE s.f. 1. Corectare, îndreptare (mai ales la un calcul, la tir etc.). ♦ Epanortoză. 2. Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie. ◊ Casă de corecție = loc unde își execută pedeapsa infractorii minori. [Gen. -iei, var. corecțiune s.f. / cf. fr. correction, lat. corectio]. Vezi definitia »

ANULOPLASTÍE s. f. reparație chirurgicală a unui orificiu anular. (< fr. annuloplastie) Vezi definitia »

ENZIMOLOGÍE s. f. Studiul enzimelor și al modului lor de acțiune. – Din germ. Enzymologie, fr. enzymologie. Vezi definitia »

EMÓȚIE s. f. reacție afectivă puternică și uneori neașteptată, care oglindește atitudinea cuiva față de lumea înconjurătoare. ◊ ~ estetică = moment al vieții psihice exprimând experiența contemplației obiectului estetic. (< fr. émotion, it. emozione) Vezi definitia »

PALIGRAFÍE s. f. repetare patologică, în scris, de mai multe ori, a unor propoziții sau cuvinte; palingrafie. (< fr. paligraphie) Vezi definitia »