iazagíu, iazagíi, s.m. (înv.) secretar turc, diac, grămătic, logofăt, pisar, uricar. Vezi definitia »

ANTÓDIU s.n. Calatidiu. [< fr. anthode]. Vezi definitia »

tufeccíu (-íi), s. m. – 1. Armurier. – 2. Soldat mercenar în subordinea Marelui Spătar, se folosea în trecut în serviciul poliției de la periferie. – Mr. tuficci. Tc. tüfecçi (Șeineanu, III, 123; Ronzevalle 66). Sec. XIX, înv. – Der. tufecci-bașa, s. m. (comandantul tufecciilor), tc. tüfecçi-bași. Vezi definitia »

SCATÍU, scatii, s. m. Pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre (Carduelis spinus). – Din ngr. skathí. Vezi definitia »

HAPCIÚ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de strănut. – Onomatopee. Vezi definitia »