SECÁNTĂ, secante, s. f. 1. Dreaptă care întretaie o curbă sau un cerc în cel puțin două puncte. 2. Funcție trigonometrică a unui unghi dintr-un triunghi dreptunghic, egală cu raportul ipotenuzei față de cateta care aparține unghiului dat². – Fr. sécante (lat. lit. secans, -ntis). Vezi definitia »

STRĂDUÍNȚĂ, străduințe, s. f. (Rar) Strădanie. – Strădui + suf. -ință. Vezi definitia »

BIOSINTÉZĂ, biosinteze, s. f. (Biol.) Sinteză a unui compus chimic care se produce în organism sau în contact cu celulele vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosynthèse, engl.biosynthesis. Vezi definitia »

PÂLNIOÁRĂ, pâlnioare, s. f. Diminutiv al lui pâlnie. [Pr.: -ni-oa-] – Pâlnie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ABSÍDĂ, abside, s. f. Nișă semicirculară sau poligonală care prelungește nava centrală a unei biserici, unde se săvârșește cultul. – Fr. abside (lat. lit. absida). Vezi definitia »