TRÉMĂ, treme, s. f. Semn diacritic format din două puncte care se așază orizontal deasupra unei vocale, în unele limbi, pentru a indica o anumită pronunțare a sunetului respectiv. – Din fr. tréma. Vezi definitia »

CÁDRĂ s.f. v. cadru. Vezi definitia »

nitriéră, nitriére, s.f. (înv.) loc de unde se extrăgea nitrul (azotatul de potasiu). Vezi definitia »

GAMOGENÉZĂ s. f. reproducere sexuată a unui organism vegetal prin fuziunea gameților; gamogonie. (< fr. gamogenèse) Vezi definitia »

STRICNÍNĂ s.f. Alcaloid foarte toxic extras din nuca vomică și întrebuințat în medicină ca tonic cardiac și respirator. [< fr. strychnine, cf. gr. strycnos – nucă vomică]. Vezi definitia »