MACULATÚRĂ s. f. 1. Hârtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice; p. ext. hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. ♦ Hârtie (de calitate inferioară) fabricată special pentru ambalaje. 2. Fig. Scriere lipsită de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature. Vezi definitia »

VITREODENTÍNĂ s. f. dentină vitroasă. (< vitreo- + dentina) Vezi definitia »

părtișoáră, părtișoáre, s.f. (pop.) părticică. Vezi definitia »

BENDÍȚĂ s. f. v. bentiță. Vezi definitia »

SCALIÓLĂ s.f. Placă ușoară fabricată din ipsos cu zgură sau cu rumeguș, care se întrebuințează la construirea de pereți interiori ușori. [Pron. -li-o-. / < it. scagliola]. Vezi definitia »