Definita cuvantului plantație
PLANTÁȚIE s.f. 1. Ansamblu de plante (din aceeași specie) cultivate pe un teren special pregătit. ♦ Cultură de plante speciale. 2. Întreprindere agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.); culturile unei astfel de întreprinderi. 3. (Teatru) Planul după care se așază în scenă elementele decorului și mobilierului. [Gen. -iei, var. plantațiune s.f. / cf. fr. plantation, lat. plantatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plantație
năturlíe s.f. (reg.) duh rău; draci. Vezi definitia »
POCAIÁNIE, pocaianii, s. f. 1. (Înv.) Pocăință. ♦ Una dintre cele șapte taine ale Bisericii creștine. 2. (Înv. și reg.) Penitență pentru ispășirea păcatelor; p. ext. pedeapsă, suferință, chin. [Pr.: -ca-ia-. – Var.: (înv. și reg.) pocánie s. f.] – Din sl. pokajanije. Vezi definitia »
ABLEPSÍE s.f. (Med.) Cecitate. [Gen. -iei. / < fr. ablepsie, cf. gr. a – fără, blepsis – vedere]. Vezi definitia »
PROTEROGINÍE s. f. 1. maturizare a stigmatelor înaintea staminelor la aceeași floare; protoginie. 2. caracter al speciilor de animale la care același individ este mai întâi femelă, apoi mascul. (< fr. protérogynie) Vezi definitia »
vanílie (-li-e; s. f., art. vanília (-li-a), g.-d. art. vaníliei; pl. vanílii, art. vaníliile (-li-i-) Vezi definitia »