GENÉRIC, -Ă adj. Aparținând unei categorii, unui gen. ♦ (P. ext.) Care cuprinde cazurile asemănătoare. // s.n. Parte a unui film care prezintă numele actorilor și al realizatorilor. [< fr. générique]. Vezi definitia »

TABUÍSTIC, -Ă, tabuistici, -ce, adj. (Livr.) Care ține de tabu; care provine din tabu. – Tabu + suf. -istic. Vezi definitia »

FOTOLITOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la fotolitografie. [Cf. fr. photolithographique]. Vezi definitia »

SISTÓLIC, -Ă adj. Referitor la sistolă. [< fr. systolique]. Vezi definitia »

MAGNÉTIC, -Ă, magnetici, -ce, adj. (Despre forțe, fenomene) Care se referă la magnet sau la magnetism; (despre corpuri) care este feromagnetic, care poate fi magnetizat. ◊ Câmp magnetic = stare fizică particulară a unui spațiu în care se exercită forțe magnetice; p. ext. spațiul respectiv. Fluid magnetic = forță prin care se explică, în științele oculte, fenomenele telepatice și hipnotice. Pol magnetic = a) fiecare dintre cele două puncte sau regiuni de la extremitatea unui magnet; b) fiecare dintre cele două puncte ale globului pământesc către care se îndreaptă capetele unui ac magnetic. ♦ Fig. Care exercită o influență profundă sau o atracție irezistibilă; care magnetizează. – Din fr. magnétique, germ. magnetisch. Vezi definitia »