Definita cuvantului proctor
PRÓCTOR s.m. (Rar) Numele unor funcționari însărcinați cu supravegherea disciplinei în universitățile engleze de la Oxford și Cambridge. [< engl., fr. proctor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu proctor
VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț1. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor. Vezi definitia »
OOSPÓR s.m. (Bot.) Spor la alge și la ciuperci, format în oogon după fecundarea oosferei. [< fr. oospore, cf. gr. oon – ou, sporos – sămânță]. Vezi definitia »
ROITÓR, -OÁRE, roitori, -oare, adj. Care roiește. [Pr.: ro-i-] – Roi3 + suf. -tor. Vezi definitia »
CONFESÓR s. m. preot care spovedește; duhovnic. (< fr. confesseur, lat. confessor) Vezi definitia »
ATENUATÓR s.n. Circuit electric introdus într-un lanț de transmisiune în scopul atenuării undelor de anumite frecvențe. [Pron. -nu-a-. / < fr. atténuateur]. Vezi definitia »