Definita cuvantului procumbent
PROCUMBÉNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus. [< lat. procumbens].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu procumbent
HIBERNÁNT, -Ă adj. 1. (despre animale) care hibernează. 2. (despre plante) care germinează toamna, înflorind numai în primăvara următoare; (despre muguri) care iernează în stare latentă. (< fr. hibernant) Vezi definitia »
ENDOZOOBIÓNT s. n. organism cu biotopul în corpul unui animal. (< fr. endozoobionte) Vezi definitia »
grant s. m. – (Munt., Arg.) Rang, categorie socială. Fr. grand (Scriban). Este dublet al lui grant, s. n. (furtișag, procedeu special aplicat de anumiți pungași din București), de la Grant, nume al unui cartier numit astfel de la Legrand; grăntaș, s. m. (Arg., pungaș). Vezi definitia »
NEUTRALIZÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță, mijloc) care neutralizează. (< fr. neutralisant) Vezi definitia »
COMPLEMÉNT s. n. 1. complinire; ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi. complementul unui număr = număr care se obține prin scăderea unui alt număr inițial. ◊ (mat.) unghi care, împreună cu un unghi dat, însumează 90°. 2. parte secundară a propoziției care determină un verb, un adjectiv sau adverb. ◊ obiect (6). 3. alexină. (< fr. complément, lat. complementum) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z