Definita cuvantului progenitură
PROGENITÚRĂ s.f. Vlăstar, urmaș; (la animale) pui, prăsilă. [< fr. progéniture].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu progenitură
ȚIGÁNCĂ, țigănci, s. f. 1. Femeie care face parte din neamul țiganilor (I 1). 2. Art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Țigan + suf. -că. Vezi definitia »
DUODENÍTĂ, duodenite, s. f. Inflamație a mucoasei care căptușește duodenul. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénite. Vezi definitia »
ARTRÓZĂ, artroze, s. f. Boală articulară cronică de tip deformant. – Din fr. arthrose. Vezi definitia »
CREODÓNTĂ, creodonte, s. f. (La pl.) Subordin fosil de mamifere primitive carnivore, cu dentiția puțin specializată, cu membrele masive, prevăzute cu gheare; (și la sg.) mamifer din acest subordin. [Pr.: cre-o-] – Din fr. créodontes. Vezi definitia »
gârbă, gârbe, s.f. (înv.) spate, spinare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z