Definita cuvantului propriu
PRÓPRIU, -IE adj. 1. Care aparține cuiva în mod exclusiv; personal. ◊ Amor propriu = sentiment al propriei demnități, conștiința valorii proprii. 2. Caracteristic, particular. 3. Indicat, bun pentru... 4. (Despre un cuvânt sau un termen) Care redă precis ideea de exprimat. ◊ Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri; op. figurat) Prim, de bază, natural. [Pron. -priu. / < lat. proprius, cf. fr. propre].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu propriu
BILIARGÍU, biliargii, s. m. (Fam.) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -li-ar-] -Biliard + suf. -giu. Vezi definitia »
pripuríu, pripuríe, adj. (reg.) priporos, prăpăstios, povârnit. Vezi definitia »
ȘASÍU s.n. 1. Cadru rigid care se montează pe roțile unui vehicul cu tracțiune mecanică și care suportă caroseria. 2. Nume al unor tipuri de rame folosite în industrie, în legătoria de cărți etc. pentru fixarea pânzei tablourilor etc. [Pron. -siu. / < fr. châssis]. Vezi definitia »
DISCRIMINATÓRIU, -IE, discriminatorii, adj. Care face sau creează o discriminare; discriminant. – Din lat. discriminator, -oris, fr. discriminatoire. Vezi definitia »
PORTOCALÍU, -ÍE, portocalii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea portocalei1 (1) coapte; galben-roșiatic, oranj. 2. S. n Culoare galbenă-roșiatică (a doua din spectrul solar). – Portocală1 + suf. -iu. Vezi definitia »