BĂTÚT², -Ă, bătuți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care este sau a fost lovit. ◊ Expr. (Fam.) Bătut în (sau la) cap = prost, țicnit. 2. (În expr.) Bani bătuți = bani gheață. 3. (Despre flori; p. ext. despre plante) Învolt. 4. (Despre o cale, un drum etc.) Bătătorit. 5. (În expr.) Lapte bătut = lapte ușor fermentat, cu gust acrișor, făcut din lapte dulce pus la prins. – V. bate. Vezi definitia »

ARNĂÚT², arnăuți, s. m. Soldat mercenar (albanez) recrutat de domnii fanarioți; p. ext servitor înarmat, ținut de boieri, mai ales pentru paza personală. ♦ Poteraș. – Tc. arnaut. Vezi definitia »

alconaut, -ă, alconauți, -te s. m., s. f. bețiv, alcoolic Vezi definitia »

LOCK-OUT LÓC-AUT/ s. n. închidere de către direcție a întreprinderilor și concedierea în masă a muncitorilor pe timp limitat, pentru a le înfrânge rezistența și a nu le satisface revendicările. (< engl. lock-out) Vezi definitia »

BELZEBÚT s. m. (Livr.) unul dintre numele date diavolului; p. restr. căpetenie a diavolilor. – Cf. fr. Belzébuth. Vezi definitia »