OSCILATÓR, oscilatoare, s. n. 1. Sistem fizic care poate efectua oscilații libere. 2. Aparat sau dispozitiv care produce oscilații electromagnetice, alimentat de la o sursă de energie (electrică). ◊ Oscilator pilot = oscilator destinat să producă o oscilație de frecvență constantă utilizată ca frecvență de referință. Oscilator multispot = oscilator care poate afișa simultan mai multe imagini. – Oscila + suf. -tor. Cf. fr. oscillateur. Vezi definitia »

pripór (pripoáre), s. n. – Povîrniș, pantă abruptă. Sl., cf. rus. pripor, rut. prypir (Tiktin), poate din sl. priporinŭ (Conev 39). – Der. priporos, adj. (povîrnit). Vezi definitia »

EXTERIÓR¹, exterioare, s. n. Partea din afară a unui lucru. ♦ Mod de a se prezenta al unui persoane ca fizionomie, îmbrăcăminte, ținută etc. [Pr.: -ri-or] – Fr. extérieur (lat. lit. exterior). Vezi definitia »

INIȘÓR, inișori, s. m. Diminutiv al lui in². ◊ Compus inișor-de-alior = linariță. ♦ Ineață (a). – In² + suf. -ișor. Vezi definitia »

AMERIZÓR s.n. Dispozitiv al unui hidroavion care permite amerizarea. [< ameriza + -or]. Vezi definitia »