PÁNUS s. n. (Med.) 1. Vascularizație anormală a unei membrane, însoțită de formare de țesut conjunctiv. 2. Adenită nesupurată. – Din fr. pannus. Vezi definitia »

ÓPUS s.n. Bucată muzicală a unui compozitor care poartă un anumit număr de clasificare, dat după succesiunea cronologică a lucrărilor acestuia. [< lat. opus, cf. germ. Opus]. Vezi definitia »

OCLÚS, -Ă adj. Care este conținut în interiorul unui solid, dizolvat sau sub formă de mici bule. [< fr. occlus, cf. lat. occlusus]. Vezi definitia »

CRIPTORÉBUS s. n. problemă enigmistică dificilă imagistic, în cadrul unui desen unitar, cu un titlu și o cheie, la care imaginile trebuie interpretate potrivit procedeului complex folosit în criptografie și rebus. (< fr. cryptorébus) Vezi definitia »

SUPRACOMPÚS, -Ă adj. (lingv.) formă ~ă = formă perifrastică. (< supra¹- + compus) Vezi definitia »