Definita cuvantului opus
ÓPUS s.n. Bucată muzicală a unui compozitor care poartă un anumit număr de clasificare, dat după succesiunea cronologică a lucrărilor acestuia. [< lat. opus, cf. germ. Opus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu opus
STRÁTUS s. m. formație de nori de culoare cenușie-închisă, cu aspect de strat uniform, la altitudini între 50 m și 2 km. (< fr., lat. stratus) Vezi definitia »
bónus s. n., pl. bónusuri Vezi definitia »
DISTRÚS, -Ă adj. 1. Nimicit, ruinat. 2. (Fig.; despre oameni) Ruinat din punct de vedere material, fizic și moral. [< distruge]. Vezi definitia »
ADÁUS s. n. v. adaos. Vezi definitia »
SCHUSS US/ s. n. coborâre directă a unei pante pe schiuri. (< germ. Schuss) Vezi definitia »