CAZEIFICÁRE s. f. Proces caracteristic tuberculozei, care constă în transformarea țesutului necrozat într-o masă amorfă. [Pr.: -ze-i-] – Cf. fr. caseification. Vezi definitia »

chiotoáre (chiotóri), s. f. – 1. Colț al unei clădiri, format din împreunarea a doi pereți. – 2. Stîlp, piatră de hotar. – 3. Articulație. – 4. Colț al acoperișului. – 5. Laț, nod. – 6. Butonieră. – 7. Cîrlig de copcă. – 8. Legătură, legătoare. – 9. Încheietoare, ansamblu de două piese care deschid și închid o carte legată. – Var. cheutoare, (Banat) cheptoare. Lat. *clautoria, în loc de clāvātoria. – Der. descheptura, vb. (Banat, a desface, a descheia) (Pușcariu, Dacor., IV, 706; DAR). Var. (Pușcariu 716); pare a reprezenta o pronunțare *clab(a)toria. Vezi definitia »

DECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a decomanda. [< decomanda]. Vezi definitia »

ZBURĂTOÁRE s.f. (plantă, v. zburător (III, 2)), g.-d. art. zburătórii; pl. zburătóri Vezi definitia »

MONOTONIZÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a face să fie monoton. [< monotoniza]. Vezi definitia »