AMBLIOPÍE s. f. diminuare a acuității vizuale datorată unor boli, unor excese, sau bătrâneții. (< fr. amblyopie) Vezi definitia »

NECROTOMÍE s.f. Necropsie. ♦ Îndepărtare chirurgicală a unui țesut osos necrozat. [Gen. -iei. / < fr. nécrotomie, cf. gr. nekros – mort, tome – tăiere]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie Vezi definitia »

DIPLOIDÍE s. f. stare a celulelor sau organismelor diploide. (< fr. diploïdie) Vezi definitia »

HELIOTIPÍE, heliotipii, s. f. Fotocolografie. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotypie. Vezi definitia »