Definita cuvantului rezistent
REZISTÉNT, -Ă adj. Care rezistă; tare, trainic. ♦ (Despre ființe) Care nu se lasă doborât, care suportă ușor (o oboseală, o boală). ♦ (Despre microbi) Care s-a obișnuit cu un antibiotic. // s.m. și f. Patriot membru al Rezistenței, în cel de-al doilea război mondial. [Cf. fr. résistant, it. resistente].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rezistent
SOCIALIZÁNT, -Ă, socializanți, -te, adj. Care socializează. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialisant. Vezi definitia »
ASONÁNT, -Ă adj. care produce asonanță. (< fr. assonant) Vezi definitia »
CONDIMÉNT s. n. ingredient care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă; mirodenie. (< fr. condiment, lat. condimentum) Vezi definitia »
PREASFẤNT, -Ă, preasfinți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfânt. 2. Adj., s. m. și f. Termen respectuos de adresare sau epitet pentru clerici, mucenici, sfinți. – Prea + sfânt. Vezi definitia »
CONSIMȚĂMÂNT s.n. Încuviințare, aprobare. [Var. consimțimânt s.n. / < consimți, după fr. consentement]. Vezi definitia »